Sunt in clasa a 10 si cred ca nu este un secret pentru nimeni ca matematica este pasiunea mea.Cred ca acest hobby mi-a fost sadit in suflet inca din copilaria de catre bunicul meu,un distins profesor de matematica.El este cel care m-a introdus in lumea cifrelor,a ecuatiilor etc,a fost cel care m-a ajutat sa merg mai departe atunci cand nu aveam rezultate prea bune.Inca din clasa a7a incerc sa obtin cel mai mare punctaj la faza judeteana pentru a merge mai departe...anul acesta insa,a fost putin diferit.Parca ceva imi spunea ca o sa reusesc,iar cand cu adevarat am reusit nu puteam realiza prin ce trec,nu puteam crede ce visul meu devenise realitate.Tot efortul depus fusese rasplatit,ma simteam fericita cu adevarat.O luna de pregatiri intense,cand acasa,cand la scoala,au trecut cu viteza  luminii,iar data de 15 aprilie a sosit.Eram nerabdatoare sa cunosc oameni noi,sa facem schimb de experienta,intr-un cuvant,sa vad ce inseamna o olimpiada nationala.

  Prima impresie despre Iasi,locul care avea sa devina noua mea casa,nu a intarziat sa apara.Este un oras sobru,extrem de frumos,in fiecare zi descoperind ceva nou,si nu in ultimul rand,oamenii foarte serviabili si cumsecade.

  Ziua concursului se apropia,iar curajul simteam cum mi se topea ca un bulgare de zapada in soare.Desi rezultatele nu au fost cele asteptate , m-am multumit cu gandul ca a reusit sa cunosc macar o parte dintre marii profesori pe care ii admir si ca am reusit sa imi fac noi prieteni.Dar cum orice inceput are si un sfarsit,ziua plecarii a sosit.Nu realizam ca ma despart de locuri si persoane pe care nu stiu dar o sa le mai revad.Parca mi se rupea sufletul, "timpul era un ac iar noi ata din el".Nu am crezut niciodata ca ma pot atasa de niste persoane in doar o saptamana,nu credeam ca vom deveni o familie.

  Si astazi cand citesc lista participantilor, subiectele, baremele sau cand revad pozele din Iasi, parca simt fiori.A fost ca un vis din care nu doream sa ma trezesc si de care imi voi aduce aminte intotdeauna.

  Desi am fost putin dezamagita de rezultate,bunicul meu m-a incurajat zicandu-mi: "-Pentru prima data te-ai descurcat excelent,si desi nu ai obtinut nici o medalie,ai castigat ceva mai valoros: inca 9 prieteni gata oricand sa te ajute si mai ales...EXPERIENTA"