Limba engleza....ador limba engleza!! Nu stiu de ce, dar mi se pare mai apropiata mie. Parca vorbind-o, pot exprima orice, ma pot exprima pe mine insami mai bine. Nu pot sa spun ca o vorbesc foarte bine, pentru ca as minti cu desavarsire! Dar imi place si asta o face sa-mi para foarte usor de invatat.

Ca-n fiecare an, si anul acesta m-am dus la olimpiada de engleza.. Am ajuns la faza judeteana.. ce fericire!! Se zvonise ca trebuia sa fie in aceeasi zi cu cea de romana! In sfarsit am scapat de blestemul eminescian care acum doi ani m-a tarat pana la faza nationala ! Scapasem de chinurile iadului! Ma astepta numai foaia alba, imaculata pentru limba engleza, cea pentru care muncisem cu adevarat! De altfel, era singura olimpiada la care am invatat vreodata. Anul asta ma ambitionasem si stiam ce imi doresc cu adevarat.

In fine...asta conteaza mai putin... Caci.... Se lasa cortina...si....vin subiectele de limba engleza!! SURPRIZA! cireasa de pe tort e de fapt o..... musca!! as suntem noi eroii olimpiadelor din ziua de azi... fiinte cu puteri exceptionale , puse in situatii exceptionale...Cum ar fi, un text de 2 pagini, o povestire in rama... in care eternul feminin, rolul prinicipal e sterpelit de la vreun regizor zapacit de o musca...

Si iata-ne infruntandu-ne cu zmeii zmeilor. Voila de comenteaza in vreo 300 de cuvinte destinul tragic al conditiei mustei si rolul mistic pe care il joaca in jurul celor prea multe personaje care se perinda prin text... De parca ar fi raliu de curse! unde e Schumi sa vada cum ...ba...Hop! Iata un personaj in cimitir... si..abracadabra...A disparut cu viteza luminii (care...apropo..nu s-a legalizat) si sa fie bietul personaj din cimitir inlocuit de alte cateva personaje dintr-un anticariat...

Iar musca e...omniscienta si omniprezenta, de rasa divina si foarte minutios descrisa de autor... Cred ca m-a ajutat sa-mi gasesc vocatia! Ma fac biolog sa studiez si eu multele boli atent descrise de penelul fascinatului scriitor..Nu cred ca e nevoie sa mentionez pentru ce ne pregatise doamna profesoara la scoala... epitete, metafore... Studiasem texte sensibile si emotionante de ne dadeau lacrimile (de ras uneori) prin orele de curs.. Lovitura sub centura a fost poate menita sa ne aduca la realitate. Socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa si cu atat mai putin cu cea din Minister.

Si dupa ce ca m-am chinuit si am luat si eu un amarat de 9,10, a venit si bomba lui Roosevelt...Am aflat ca a intervenit o modificare iar  proba de speaking si listening nu se mai da decat pentru cei care au luat peste 9,50.. si nu peste 9,00 asa cum se mediatizase pe la noi. Ei..asta e.. o noua confruntare..o noua experienta... Si daca ma gandesc mai bine.... textul cu musca n-a fost asa de rau... A fost chiar amuzant. Mai ales balbaielile intentionate ale scriitorului care la orice pas iti intindea cate o capcana de logica si de memorie.

Parerea mea? Eu cred ca a fost cea mai interesanta provocare pe care am avut-o... Cum e sa comentezi o povestire in rama in 300 de cuvinte? eu zic... ca merita incercarea... it\'s pretty fun after all ;)

N-am ajuns la nationala si pentru asta imi pare rau..dar studiez intensiv si anul viitor ma pregatesc pentru toate rasele si speciile de insecte... Sau mai simplu..Imi aduc Raid si termin odata povestea ...dar atunci ...unde ar mai fi provocarea? ;)